druguleț
/dru.gu'leʦ/Etimologie
Din drug + sufixul -uleț.
Definiții
- dimimitiv al lui drug.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | druguleț | druguleți |
| genitiv-dativ | drugulețului | druguleților |
| vocativ | drugulețule | druguleților |
| articulat | drugulețul | druguleții |