drobușor
/dro.bu'ʃor/Etimologie
Din drob + sufixul -ușor.
Definiții
- diminutiv al lui drob.
- (bot.) (Isatis tinctoria) plantă erbacee cu frunze albăstrui și cu flori galbene, ale cărei frunze fermentate dau o culoare albastră, folosită la vopsit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | drobușor | drobușori |
| genitiv-dativ | drobușorului | drobușorilor |
| vocativ | drobușorule | drobușorilor |
| articulat | drobușorul | drobușorii |
Sinonime: 2: (bot.) drob, (reg.) boiengioaie, cardama, drobișor, laba-mâței