dreptar
/drep'tar/Etimologie
Din drept + sufixul -ar.
Definiții
- riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dreptar | dreptare |
| genitiv-dativ | dreptarului | dreptarelor |
| vocativ | dreptarule | dreptarelor |
| articulat | dreptarul | dreptarele |