dorinței
/doˈrin.ʦej/Etimologie
Din dorință.
Definiții
- forma de genitiv-dativ singular articulat pentru dorință.
Din dorință.
Din verbul a dori + sufixul -ință.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dorință | dorințe |
| genitiv-dativ | dorinței | dorințelor |
| articulat | dorința | dorințele |
Sinonime: 1: aspirație, cerință, dor, năzuință, 2: deziderat, doleanță, 3: poftă, 4: iubire
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică