domnesc
/dom'nesk/Etimologie
Din domn + sufixul -esc.
Definiții
- care aparține domnului, privitor la domn; care emană de la domn; care aparține curții domnului.
- bogat, îmbelșugat; elegant.
domni
/domˈni/Etimologie
Din domn.
Definiții
- (v.intranz.) a conduce un principat, o țară, o împărăție în calitate de domn.
- (v.intranz.) (fig.) a fi stăpânitor, a stăpâni.
- (v.intranz.) a o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă.
- (v.intranz.) (fig.) (despre o înălțime, o clădire etc.) a domina.
Exemple
- Între noi va domni pacea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | domnea | domneau |
Proverbe & zicători
- „A-l râde cu brici domnesc”
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică