doime
/doˈi.me/Etimologie
Din doi + sufixul -ime.
Definiții
- jumătate dintr-un întreg (împărțit în părți egale).
- (spec.) (muz.) jumătate dintr-o notă întreagă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | doime | doimi |
| genitiv-dativ | doimii | doimilor |
| vocativ | doime | doimilor |
| articulat | doimea | doimile |