dispozitiv
/dis.po.zi'tiv/Etimologie
Din franceză dispositif.
Definiții
- ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil) și care îndeplinește o funcție bine determinată într-un sistem tehnic.
- dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări; (p.ext.) (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (împreună cu zona în care se află).
- parte finală a unei hotărâri judecătorești, în care se arată soluția dată litigiului (și unele dispoziții accesorii).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dispozitiv | dispozitive |
| genitiv-dativ | dispozitivului | dispozitivelor |
| vocativ | dispozitivule | dispozitivelor |
| articulat | dispozitivul | dispozitivele |