verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză dispenser < latină dispensare.
Definiții
- (v.refl.) a se lipsi de cineva sau de ceva; a renunța la...
- (v.tranz.) a scuti pe cineva de o obligație, de o îndatorire etc.
Exemple
- S-a dispensat de serviciile lui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | dispensa | dispensau |
Sinonime: 1: se lipsi, renunța, 2: scuti
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză dispense.
Definiții
- scutire a cuiva de a îndeplini o anumită obligație (legală); (concr.) act, document care atestă această scutire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | dispensă | dispense |
| genitiv-dativ | dispensei | dispenselor |
| vocativ | dispensă | dispenselor |
| articulat | dispensa | dispensele |