diseminare
/di.se.mi'na.re/Etimologie
După franceză dissémination.
Definiții
- împrăștiere, răspândire (în toate părțile).
- (spec.) răspândire pe cale naturală a semințelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor.
- răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | diseminare | diseminări |
| genitiv-dativ | diseminării | diseminărilor |
| vocativ | diseminare | diseminărilor |
| articulat | diseminarea | diseminările |