disecare
/di.se'ka.re/Etimologie
Din a diseca.
Definiții
- acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | disecare | disecări |
| genitiv-dativ | disecării | disecărilor |
| vocativ | disecare | disecărilor |
| articulat | disecarea | disecările |