← înapoi la căutare

discreditat

/dis.kre.di'tat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a (se) discredita.

Definiții

  1. care și-a pierdut creditul, considerația, bunul renume; compromis.

discredita

/dis.kre.di'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză discréditer. Confer italiană discreditare.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a face să-și piardă sau a-și pierde creditul, considerația, încrederea altora; a (se) compromite.

Declinare

CazSingularPlural
verbdiscreditadiscreditau

Sinonime: calomnia, compromite

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică