discofil
/dis.ko'fil/Etimologie
Din franceză discophile.
Definiții
- amator de muzică înregistrată pe discuri; colecționar de discuri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | discofil | discofili |
| genitiv-dativ | discofilului | discofililor |
| vocativ | discofilule | discofililor |
| articulat | discofilul | discofilii |