← înapoi la căutare

disciplina

/dis.ʧi.pliˈna/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză discipliner.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) obișnui cu spiritul de disciplină, de ordine.

Declinare

CazSingularPlural
verbdisciplinadisciplinau

disciplină

/dis.ʧiˈpli.nə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză discipline < latină disciplina.

Definiții

  1. totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități.
  2. ordine; spirit de ordine, deprindere cu o ordine strictă.
  3. ramură a unei științe; (p.gener.) știință.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdisciplinădiscipline
genitiv-dativdisciplineidisciplinelor
vocativdisciplinădisciplinelor
articulatdisciplinadisciplinele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică