diplomație
/di.plo.ma'ʦi.e/Etimologie
Din franceză diplomatie. Confer italiană diplomazia
Definiții
- activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi diplomatici, în scopul realizării politicii externe preconizate.
- comportare abilă, subtilă, șireată.
- carieră, profesiune de diplomat.
- totalitatea reprezentanților diplomatici constituiți în corp.
Exemple
- A uzat de o diplomație ingenioasă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | diplomație | diplomații |
| genitiv-dativ | diplomației | diplomațiilor |
| articulat | diplomația | diplomațiile |