← înapoi la căutare

dințătură

/din.ʦə'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a dința + sufixul -ătură.

Definiții

  1. parte dințată a unui obiect.
  2. (spec.) totalitatea zimților de pe marginea unei mărci poștale.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdințătură—
genitiv-dativdințăturii—
vocativdințătură—
articulatdințătura—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică