din

Etimologie

Din de + în.

Definiții

1. (introduce un atribut care arată locul unde se află ceva) în.
2. (introduce un complement care arată punctul de plecare al unei acțiuni) dinspre, despre, dintru, de la.
3. (cu sens partitiv) dintre.
4. (introduce un complement de cauză)
5. (introduce un complement de mod)
6. (introduce un complement instrumental) cu.

Exemple

• Se privea în oglinda din perete.
• Se-nalță abur moale din grădină.
• Aci vede omul adesea dealuri, din care unele sunt cu păduri și altele ochiuri limpede sămănate.
• M-au trimis... din greșeală.
• A strigat și Sfînta Duminecă o dată din răsputeri.
• A bătut din palme, făcând semn tarafurilor... să se oprească.