dijmuitorul
/diʒ.mu.iˈto.rul/Etimologie
Din dijmuitor.
Definiții
- forma de singular articulat pentru dijmuitor.
Din dijmuitor.
Din a dijmui + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dijmuitor | dijmuitori |
| genitiv-dativ | dijmuitorului | dijmuitorilor |
| vocativ | dijmuitorule | dijmuitorilor |
| articulat | dijmuitorul | dijmuitorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică