dichisi
/di.kiˈsi/Etimologie
Din neogreacă διικισα (diíkisa) (aorist lui διικω (diikó)).
Definiții
- (v.refl.) (pop. și fam.) a se îmbrăca îngrijit; a se găti frumos și curat, a se ferchezui; (peior.) a se găti prea mult.
- (v.tranz.) a potrivi ceva cu migală; a aranja (cu toate dichisurile).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dichisea | dichiseau |