dicaziu
/di'ka.zju/Etimologie
Din franceză dichasium. Confer germană Dichasium. De origine greacă.
Definiții
- (bot.) inflorescență cimoasă la care florile se formează în două direcții.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dicaziu | dicazii |
| genitiv-dativ | dicaziului | dicaziilor |
| vocativ | dicaziule | dicaziilor |
| articulat | dicaziul | dicaziile |