← înapoi la căutare

dibuit

/di.bu'it/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a dibui.

Definiții

  1. faptul de a dibui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdibuitdibuite
genitiv-dativdibuituluidibuitelor
vocativdibuituledibuitelor
articulatdibuituldibuitele

dibui

/di.bu'i/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Definiții

  1. (v.intranz.) a merge cu nesiguranță, șovăielnic, căutând un drum.
  2. (v.tranz. și intranz.) a căuta cu nesiguranță; a căuta pipăind prin întuneric.
  3. (v.intranz.) a nimeri.
  4. (v.tranz.) a da de urma cuiva care se ascunde; a găsi, a descoperi, a afla, a dibăci.

Declinare

CazSingularPlural
verbdibueadibueau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică