dibui
/di.bu'i/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.intranz.) a merge cu nesiguranță, șovăielnic, căutând un drum.
- (v.tranz. și intranz.) a căuta cu nesiguranță; a căuta pipăind prin întuneric.
- (v.intranz.) a nimeri.
- (v.tranz.) a da de urma cuiva care se ascunde; a găsi, a descoperi, a afla, a dibăci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dibuea | dibueau |