diblu
/'di.blu/Etimologie
Din germană Dübel.
Definiții
- mică bucată de lemn sau de metal introdusă într-un zid, în care se fixează un cui pentru prinderea obiectelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | diblu | dibluri |
| genitiv-dativ | diblului | diblurilor |
| vocativ | diblule | diblurilor |
| articulat | diblul | diblurile |