diacronie
/di.a.kroˈni.e/Etimologie
Din franceză diachronie.
Definiții
- evoluție, desfășurare istorică a unui fenomen; metodă care studiază evoluția în timp a unui fenomen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | diacronie | — |
| genitiv-dativ | diacroniei | — |
| vocativ | diacronie | — |
| articulat | diacronia | — |