← înapoi la căutare

deșteptăciune

/deʃ.tep.tə'ʧju.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din deștept + sufixul -ăciune.

Definiții

  1. însușirea de a fi deștept; inteligență.
  2. (adesea ir.) faptă sau vorbă de om deștept.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdeșteptăciune
genitiv-dativdeșteptăciunii
vocativdeșteptăciune
articulatdeșteptăciunea

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică