verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din des- + șale.
Definiții
- (v.tranz.) a îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, (p.ext.), a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti.
- formă alternativă pentru deșeua.
Exemple
- S-a deșelat de atâta cărătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | deșela | deșelau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a (se) deșela.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | deșelat | deșelate |
| genitiv-dativ | deșelatului | deșelatelor |
| vocativ | deșelatule | deșelatelor |
| articulat | deșelatul | deșelatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre animale, p.ext. despre oameni) care are spinarea îndoită, vătămată, frântă de poveri, de eforturi prea mari sau de lovituri; spetit; (p.ext.) foarte obosit.
- formă alternativă pentru deșeuat.