dezrădăcina
/dez.rə.də.ʧi'na/Etimologie
Din dez- + rădăcină.
Definiții
- (v.tranz.) a scoate o plantă din pământ cu rădăcină cu tot.
- (v.tranz.) (fig.) a face să dispară cu desăvârșire o idee, o deprindere (rea); a stârpi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dezrădăcina | dezrădăcinau |