deznodământul
/dez.no.dəˈmɨn.tul/Etimologie
Din deznodământ.
Definiții
- forma de singular articulat pentru deznodământ.
Din deznodământ.
Din a deznoda + sufixul -ământ (după franceză dénouement).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | deznodământ | deznodăminte |
| genitiv-dativ | deznodământului | deznodămintelor |
| vocativ | deznodământule | deznodămintelor |
| articulat | deznodământul | deznodămintele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică