dezmoșteni
/dez.moʃ.te'ni/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din dez- + a moșteni (după franceză déshériter).
Definiții
- (v.tranz.) a lipsi pe cineva de dreptul de moștenire, a înlătura pe cineva de la o moștenire.
- (v.tranz.) (fig.) a priva pe cineva de un drept al său; a frustra.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | dezmoștenea | dezmoșteneau |
dezmoștenit
/dez.moʃ.te'nit/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a dezmoșteni.
Definiții
- care a fost înlăturat de la o moștenire.
- (fig.) (adesea substantivat) lipsit de bunurile, de bucuriile vieții; care se află în stare de sărăcie, de mizerie.