dezechilibra
/de.ze.ki.li'bra/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză déséquilibrer.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a-și pierde sau a face să-și piardă echilibrul.
- (v.refl. tranz.) (fig.) a-și pierde sau a face să-și piardă judecata clară.
- (v.tranz. și refl.) a face să nu existe sau a nu exista echilibre (între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | dezechilibra | dezechilibrau |
dezechilibrat
/de.ze.ki.li'brat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a dezechilibra. Confer franceză déséquilibré.
Definiții
- care și-a pierdut echilibrul, care nu mai are echilibru.
- (fig.) (despre oameni) care și-a pierdut judecata clară; tulburat (mintal).
- care este lipsit de proporție justă între diversele elemente componente.