dezagrement
/de.za.gre'ment/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză désagrément.
Definiții
- (livr.) neplăcere, neajuns.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | dezagrement | dezagremente |
| genitiv-dativ | dezagrementului | dezagrementelor |
| vocativ | dezagrementule | dezagrementelor |
| articulat | dezagrementul | dezagrementele |
dezagrementul
/de.za.greˈmen.tul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din dezagrement.
Definiții
- forma de singular articulat pentru dezagrement.