detunare
/de.tu'na.re/Etimologie
Din a detuna.
Definiții
- acțiunea de a detuna și rezultatul ei; bubuit, detunătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | detunare | detunări |
| genitiv-dativ | detunării | detunărilor |
| vocativ | detunare | detunărilor |
| articulat | detunarea | detunările |