← înapoi la căutare

despărți

/des.pərˈʦi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină *dispartire.

Definiții

  1. (v.refl.) a se îndepărta de cineva sau de ceva plecând în altă parte, a părăsi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plecând în direcții diferite.
  2. (v.refl.) (fig.) a se înstrăina, a se detașa sufletește de cineva sau de ceva; a rupe legăturile cu cineva.
  3. (v.refl.) a se lipsi de ceva de care e legat sufletește; a renunța la...
  4. (v.refl.) a divorța.
  5. (v.tranz.) (despre bariere, obstacole etc.; adesea fig.) a separa, a izola, a pune între...
  6. (v.tranz. și refl.) a (se) împărți (în două sau mai multe părți); a (se) separa, a (se) segmenta.

Exemple

  • S-a despărțit de grup.
  • S-au luat la bătaie și i-am despărțit.
  • Produsul dezintegrării se despart în particule.

Declinare

CazSingularPlural
verbdespărțeadespărțeau

Sinonime: 1: (se) desprinde, (se) detașa, (se) izola, (se) rupe, (se) separa, 2: răzleți, 4: divorța, separa, 5: separa, (înv. și reg.) despreuna, (înv.) dezuni, 6: (se) descompune, (se) desface, (se) divide, (se) fracționa, (se) împărți, (se) scinda, (se) separa, (rar) (se) dezalcătui

Antonime: (se) căsători, (se) împreuna, (se) reuni, (se) uni

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică