← înapoi la căutare

desprăfuitorul

/des.prə.fu.iˈto.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din desprăfuitor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru desprăfuitor.

desprăfuitor

/des.prə.fu.iˈtor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a desprăfui + sufixul -tor.

Definiții

  1. aparat sau instalație folosite la desprăfuire.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdesprăfuitordesprăfuitoare
genitiv-dativdesprăfuitoruluidesprăfuitoarelor
vocativdesprăfuitoruledesprăfuitoarelor
articulatdesprăfuitoruldesprăfuitoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică