verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.refl.) a-și petrece timpul într-o stare de mulțumire, de bucurie, de încântare; a petrece, a se distra; a simți o mare plăcere, a se delecta.
- (v.tranz.) a încânta, a fermeca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | desfăta | desfătau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a (se) desfăta.
Definiții
- (înv.) desfătător.
- (despre locuri) plăcut la vedere; deschis, larg, frumos.
- (despre oameni) bucuros, vesel; înclinat spre plăceri senzuale.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din des- + a (în)făța.
Definiții
- (v.tranz.) a scoate fețele sau învelitorile de pânză de pe perne sau de pe plăpumi.
- (v.tranz.) (reg.) a deschide, a întinde la vedere; a expune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | desfăța | desfățau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre perne sau plăpumi) fără față, neînfățat.
- (reg.) larg deschis, expus vederii.