desfide
/des'fi.de/Etimologie
Din franceză défier < latină diffidere (după sfida).
Definiții
- (v.tranz.) a chema, a provoca pe cineva să dovedească un lucru, știut fiind că nu va reuși.
- (v.tranz.) a spune cuiva că nu este crezut sau că este considerat incapabil.
- (v.tranz.) a înfrunta, a nesocoti o primejdie; a sfida, a brava.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | desfidea | desfideau |