← înapoi la căutare

desemna

/de.sem'na/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză désigner < latină designare (după semn).

Definiții

  1. (v.tranz.) a indica, a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfășurarea unei activități, pentru ocuparea unei demnități sau a unei funcții.
  2. (v.tranz.) (rar) a indica unei persoane un anumit lucru.
  3. (v.tranz.) a numi într-o funcție.
  4. formă alternativă pentru desena.

Declinare

CazSingularPlural
verbdesemnadesemnau

desemnat

/de.semˈnat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a desemna.

Definiții

  1. desemnare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdesemnatdesemnaturi
genitiv-dativdesemnatuluidesemnaturilor
articulatdesemnatuldesemnaturile

desemnat

/de.semˈnat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. (despre persoane) indicat prin semnele distinctive.
  2. destinat pentru o funcție.
  3. numit într-o funcție.

desemnat

/de.semˈnat/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din desemna.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru desemna.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică