descătărămare
/des.kə.tə.rə'ma.re/Etimologie
Din a descătărăma.
Definiții
- acțiunea de a (se) descătărăma și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | descătărămare | descătărămări |
| genitiv-dativ | descătărămării | descătărămărilor |
| vocativ | descătărămare | descătărămărilor |
| articulat | descătărămarea | descătărămările |