← înapoi la căutare

descălecat

/des.kə.le'kat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a descăleca.

Definiții

  1. descălecare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdescălecatdescălecaturi
genitiv-dativdescălecatuluidescălecaturilor
vocativdescălecatuledescălecaturilor
articulatdescălecatuldescălecaturile

descăleca

/des.kə.le'ka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

De la încăleca, după echivalența încuia-descuia, îmbrăca-dezbrăca, etc. sau din latină *dĭscaballĭāre. Cel de al doilea sens se datorează desigur unei influențe turanice, căci se știe că anumite seminții turanice trăiau în corturi portabile și că, pentru ele, „a descăleca” însemna a alege un loc pentru a-l popula provizoriu.

Definiții

  1. (v.intranz.) a coborî, a se da jos de pe cal.
  2. (termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești) a se așeza într-un loc, întemeind o țară.

Exemple

  • A descăleca de pe cal.

Declinare

CazSingularPlural
verbdescălecadescălecau

Sinonime: 1: (înv.) pedestri

Antonime: 1: încăleca

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică