descălecare
/des.kə.le'ka.re/Etimologie
Din a descăleca.
Definiții
- acțiunea de a descăleca și rezultatul ei; coborâre de pe cal.
- (termen folosit mai ales de cronicari) așezare, statornicire într-un loc pentru a întemeia o țară; descălecat, descălecătoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | descălecare | descălecări |
| genitiv-dativ | descălecării | descălecărilor |
| vocativ | descălecare | descălecărilor |
| articulat | descălecarea | descălecările |