← înapoi la căutare

descâlci

/des.kɨl'ʧi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din des- + a (în)câlci.

Definiții

  1. (v.tranz.) a desface fire de ață, de păr etc. încâlcite, încurcate.
  2. (v.tranz.) (fig.) a descurca, a lămuri, a limpezi.

Declinare

CazSingularPlural
verbdescâlceadescâlceau

descâlcit

/des.kɨl'ʧit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a descâlci.

Definiții

  1. faptul de a descâlci.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdescâlcitdescâlcituri
genitiv-dativdescâlcituluidescâlciturilor
vocativdescâlcituledescâlciturilor
articulatdescâlcituldescâlciturile

descâlcit

/des.kɨl'ʧit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a descâlci.

Definiții

  1. (despre fire de păr, de ață etc.). care a fost descurcat.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică