← înapoi la căutare

deruta

/de.ru'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză dérouter.

Definiții

  1. (v.tranz.) a face pe cineva să se încurce, să se zăpăcească, astfel încât să nu mai știe ce să facă sau încotro să o apuce; a dezorienta, a zăpăci.

Declinare

CazSingularPlural
verbderutaderutau

derută

/de'ru.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză déroute.

Definiții

  1. stare de zăpăceală, de dezorientare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativderutăderute
genitiv-dativderuteiderutelor
vocativderutăderutelor
articulatderutaderutele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică