deroba
/de.ro'ba/Etimologie
Din franceză dérober.
Definiții
- (v.refl.) (despre cai) a părăsi brusc direcția impusă de călăreț în momentul când nu poate trece de un obstacol; a se întoarce în loc.
- (v.refl.) (fig.) a se sustrage, a se eschiva de la ceva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | deroba | derobau |