deponent
/de.po'nent/Etimologie
Din latină deponens, deponentis, italiană deponente.
Definiții
- persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit; depunător.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | deponent | deponenți |
| genitiv-dativ | deponentului | deponenților |
| vocativ | deponentule | deponenților |
| articulat | deponentul | deponenții |