← înapoi la căutare

denunța

/de.nunˈʦa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză dénoncer < latină denuntiare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a aduce la cunoștința unei autorități săvârșirea unei infracțiuni, a face un denunț.
  2. a pârî.
  3. a comunica oficial că un contract, un act încetează de a mai fi în vigoare; a rezilia unilateral un contract.

Exemple

  • L-a denunța autorităților.

Declinare

CazSingularPlural
verbdenunțadenunțau

Sinonime: 1: pârî, reclama, spune, (pop.) vinde, (Mold., Transilv. și Maram.) ponoslui, (înv.) jelui, vădi, (fam. fig.) aranja, turna

denunț

/de'nunʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a denunța (derivat regresiv).

Definiții

  1. informare adresată unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană; denunțare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdenunțdenunțuri
genitiv-dativdenunțuluidenunțurilor
vocativdenunțuledenunțurilor
articulatdenunțuldenunțurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică