← înapoi la căutare

denumit

/de.nuˈmit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a denumi.

Definiții

  1. (înv.) desemnare.
  2. denumire.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdenumitdenumituri
genitiv-dativdenumituluidenumiturilor
articulatdenumituldenumiturile

denumit

/de.nuˈmit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. desemnat printr-un nume.
  2. (înv.) numit într-o funcție.

Sinonime: 1: intitulat, numit, poreclit, supranumit, zis, (înv.) titluit

denumit

/de.nuˈmit/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din denumi.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru denumi.

denumi

/de.nu'mi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din de + a numi (după franceză dénommer).

Definiții

  1. (v.tranz.) a da nume unei ființe sau unui lucru; a numi.
  2. (v.tranz.) (înv.) a desemna.

Declinare

CazSingularPlural
verbdenumeadenumeau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică