denominativ
/de.no.mi.na'tiv/Etimologie
Din franceză dénominatif < latină denominativus.
Definiții
- care denumește.
Din franceză dénominatif < latină denominativus.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | denominativ | denominative |
| genitiv-dativ | denominativului | denominativelor |
| vocativ | denominativule | denominativelor |
| articulat | denominativul | denominativele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică