demarcajul
/de.marˈka.ʒul/Etimologie
Din demarcaj.
Definiții
- forma de singular articulat pentru demarcaj.
Din demarcaj.
Din franceză démarquage.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | demarcaj | demarcaje |
| genitiv-dativ | demarcajului | demarcajelor |
| vocativ | demarcajule | demarcajelor |
| articulat | demarcajul | demarcajele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică