demarare
/de.ma'ra.re/Etimologie
Din a demara.
Definiții
- acțiunea de a demara și rezultatul ei; demaraj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | demarare | demarări |
| genitiv-dativ | demarării | demarărilor |
| vocativ | demarare | demarărilor |
| articulat | demararea | demarările |