delibașă
/de.li'ba.ʃə/Etimologie
Din turcă delibașa.
Definiții
- (în evul mediu, în epoca fanariotă) șeful gărzii domnești, căpetenia deliilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | delibașă | delibași |
| genitiv-dativ | delibașei | delibașilor |
| vocativ | delibașă | delibașilor |
| articulat | delibașa | delibașii |