dehiscență
/de.his'ʧen.ʦə/Etimologie
Din franceză déhiscence.
Definiții
- (bot.) deschidere de la sine a unui fruct, a unei antere sau a unui sporange când ajung la maturitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dehiscență | — |
| genitiv-dativ | dehiscenței | — |
| vocativ | dehiscență | — |
| articulat | dehiscența | — |
Antonime: indehiscență